M-am gandit deja in nenumarate randuri la criza mondiala. Azi am scris pe Arena IT din nou un articol despre criza, Panasonic pune pe drumuri 15.000 de suflete, cu tot cu corpurile aferente. Pe eticheta “concedieri” e plin de articole triste. Electronicele nu se vand, bancile n-au nevoie de atatia oameni si revistele de IT se inchid. V-ati gandit o secunda ca, poate, toata valmasala asta ni se datoreaza si noua sau celor ce ne conduc.
Bine, se zice ca multe firme s-au imprumutat de la banci si acum nu mai au bani sa plateasca inapoi. Si falimenteaza. Pai de ce falimenteaza? E simplu, pentru ca nu au clienti, nu? Daca nu, alt motiv nu vad, au putut plati ani de zile si acum, brusc, subit si dintr-o data, nu mai pot plati. Sunt faliti din nimic.
Atunci e clar, falimenteaza pentru ca nu au clienti. Cine sunt clientii? Pai, firmele si persoanele fizice. Cu firmele am terminat discutia, am ajuns deja la concluzia ca nu au bani, deci clientii juridici pica. Mai raman persoanele fizice, care sunt… oameni. Sunt muncitori, tarani, tractoristi, ingineri, studenti, elevi, pensionari, etc. si care care nu au cum sa plateasca produse, deci cumpara mai putin.
Trecem la urmatoarea dilema: de ce nu au oamenii bani? Aici motivele sunt multiple insa cateva, evidente sunt urmatoarele: lucreaza la firmele de mai sus care au micit salarile pentru ca nu au bani; au credite facute in bataie de joc si abia le mai platesc, asa ca fac economii; unul dintre cazurile cele mai frecvente sunt cele alor cei care lucreaza pentru stat.
Statul reduce salariile, de ce? Pentru ca e criza. Doar asa, ca e criza si trebuie un motiv. Aaa, si pentru ca avem datorii pana peste cap. Statul seamana cu unul om care-si face credite, dar nu cu capul. Insa de data aceasta, fata de cazul in care un om sufera si mananca paine unsa cu cutitul, mananca rabdari prajite 20 de milioane de oameni.
Aici e o problema mare. Totul pare sa fie intr-un triunghi din care nu se poate iesi si se pare ca nici nu se vrea. In toate astea si un lucru bun: se demonstreaza ca oamenii pot trai si cu mai putin: pot sa manance mai ieftin, sa mearga mai mult pe jos, sa-si pastreze masina veche de 8 ani inca 2 ani si sa o ingrijeasca, sa traiasca fara credite. Si pentru firme e o lectie buna, acum se vede unde s-au facut angajari in prostie si unde au fost angajari doar strictul necesar.
Magazinele online pica, asta nu pentru ca nu au vanzari, ci pentru ca au pierderi extraordinare. S-au intins mai mult decat le permitea plapuma si acum platesc, cu falimentul. Daca ar fi comandat 500.000 de produse in loc de 800.000 le-ar fi vandut si nu ar fi dat faliment pentru ca nu pot sa-si plateasca furnizorul.
Nu vrem sa iesim din criza, ne place acolo…
Recent Comments